Risipirea Plevnei - 17
de George Cosbuc
Domnitorul nostru a multumit ostirii romanesti astfel:
"Straduintele voastre, invrednicitele si vitejestile suferinte ce-ati indurat, jertfele voinice ce ati facut cu sangele si cu viata voastra, toate acestea au fost rasplatite si incununate in ziua in care ingrozitoarea Plevna a cazut inaintea vitejiei voastre, in ziua in care cea mai frumoasa oaste a sultanului, cel mai stralucit si mai de seama general al sau, Osman Gaziul, au fost biruiti si si-au inchinat armele inaintea voastra si a fratilor vostri intru marire inaintea soldatilor imparatului rusesc.
Voi ati ombogatit povestea maretelor fapte ale trecuutlui cu povestea faptelor tot asa de marite pe care le-ati savarsit, iar cartea veacurilor va pastra pe nestersele ei foi numele acestor fapte alaturi cu numele vostru.
In curand va veti intoarce in tara, purtand fiecare pe pieptul sau scrise vrednicia sa de ostean si credinta sa catre patrie: Crucea Trecerii Dunarii si medalia Aparatorilor Neatarnarii Romaniei. Atunci cand veti ajunge la caminele voastre, in orasele, in satele si in catunele in care v-ati nascut, veti spune parintilor, fratilor, rudelor voastre ce ati facut pentru tara. Batranii va vor asculta, amintindu-si de vremurile de marire ale neamului romanesc de care din mosi-stramosi ati auzit. Tinerii vor vedea in voi pilda insufletita a datoriilor viitoare, iar Romania va privi mandra si linistita, caci vecinica ii va fi viata pe cata vreme va avea fii cu inima barbata si cu brate voinice ca ale voastre.
In numele tarii, domnitorul si capetenia voastra va multumesc si va da fiecaruia dintre voi sufleteste imbratisarea vitejilor.
Carol"
Imparatul rusilor a multumit domnitorului printr-o scrisoare pentru caderea Plevnei si i-a dat medalia cea mai de capetenie a rusilor. Iata ce zicea in scrisoare:
"Dupa o impotrivire de cinci luni, silintele ostirilor noastre intovarasite au fost incununate cu izbanda deplina. Oastea lui Osman-pasa a depus armele si Plevna s-a inchinat.
Dorind sa sfintesc atat amintirea acestei stralucite, izbanzi, precum si partea ce Maria Ta a avut-o la izbandirea aceasta, ma grabesc cu toata inima sa va dau, cu aceasta intamplare, ordinul meu "Sf. Andrei" cu spazi.
Rog pe Maria Voastra sa primeasca stimele acestui ordin, ca o marturisire a sincerei mele iubiri.
Alexandru"
A doua zi dupa caderea Plevnei, s-a facut impartirea robitilor turci, a tunurilor si a pustilor. Noua ni s-a cuvenit 10 227 de ostasi turci, doua pasale si 225 de ofiteri, iar ca plean de razboi ni s-au cuvenit 24 de tunuri si 5 000 de pusti turcesti, pe care aveam sa le primim dupa incheierea pacii.
Dar, mai la urma, rusii cerandu-ne Basarabia, noi ne-am impotrivit. De aici s-au nascut certuri; rusii ne-au amenintat, ne-au silit sa le dam Basarabia, si in sfarsit, n-au voit sa ne dea tunurile si pustile turcesti. Asta era recunostinta rusilor, asta rasplata ca le-am sarit intr-ajutor! Noi ne-am facut cruce si i-am inchinat: sa si le tie sanatosi.
* * *
La Plevna a fost o bucurie de nespus dupa caderea lui Osman.. Li se dete soldatilor repaos si puteau acum sa se inveseleasca in voie, caci n-aveau nici o grija. Rusii isi jucara jocurile lor cazacesti, ai nostri jucau hora si toate vaile se implusera de chiot.
Dar mai multa bucurie a fost prin orasele din Rusia si din tara noastra. La noi, toate orasele se impodobisera ca de sarbatoare, cu cununi de flori, cu steaguri; si pretutindeni era veselie. Prin sate, cand a razbit vestea caderii lui Osman, preotii citira slujbe dumnezeiesti prin biserici, iar oamenii se adunau pe la primari, ca sa intrebe si iarasi sa intrebe cum a fost si ce a fost la pLevna si ce scriu gazetele. Erau parintii si fratii, sotiile si rudele celor ce facura vitejia aceasta ale celor ce reintoarsera zilele de marire ale neamului.
In Bucuresti s-astepta lumea din zi in zie a vie vestea caderii Plevnei. Si nu sosea. Dar iata, tarziu noaptea, intr-o vineri sosi o telegrama ca a cazut Plevna. Ca fulgerul se duse vestea prin oras. De pretutindeni s-adunara oameni pe piete, chiar cei ce se culcasera, instiintati fiind, se imbracara,plecand pe strazi, ca sa vada insisi telegrama, s-auda insisi si iarasi s-auda mereu si din toate partile aceeasi veste de mult dorita. Toata noaptea a fost miscare pe strazi; multi isi iluminara in pripa casele si atunci, in puterea noptii, ridicara steaguri pe acoperisurile caselor, iar muzicile militare incepura sa cante.
A doua si a treia zi a fost o sarbatoare nesfarsita. Seara, iluminatii si muzici in piete, ziua intreaga o furnicare de oameni in sus si in jos, povestindu-si de o mie de ori despre aceleasi lucruri stiute.
Atata bucurie curpinsese inimile noastre si asa de mandri ne simtim de baietii nostri care au fost in stare sa ne-aduca atata bucurie.
Risipirea Plevnei - 01
Risipirea Plevnei - 02
Risipirea Plevnei - 03
Risipirea Plevnei - 04
Risipirea Plevnei - 05
Risipirea Plevnei - 06
Risipirea Plevnei - 07
Risipirea Plevnei - 08
Risipirea Plevnei - 09
Risipirea Plevnei - 10
Risipirea Plevnei - 11
Risipirea Plevnei - 12
Risipirea Plevnei - 13
Risipirea Plevnei - 14
Risipirea Plevnei - 15
Risipirea Plevnei - 16
Risipirea Plevnei - 17
Aceasta pagina a fost accesata de 1872 ori.
