Pentru libertate
de George Cosbuc
Plangem, da, ca prea ne doare! Nu pe noi! Crescuti in chin Ne-amintim de-un timp cu soare Si-l cunoastem cel putin! PIangem pe copii, sarmanii, Ca-ntr-al temnitii mormant Isi incep in noapte anii, Nestiind ce-i soare sfant. Plangem, da, si strans ne strangem Lang-olalta, cati suntem, Dar sa stiti ca nu ne plangem Ca nebunii cari se tem. Robi, meniti prin jocul sortii, Noi ai chinului am fost, Insa nu, si nu, ai mortii! Nu catam noi adapost Nici in mila, nici in ruga; Asta cear-o de la voi Cel ursit sa fie sluga Dar n-o cereti de la noi! Vom rabda, privind in fata Orisicui, si-a orice chin, Ca noi stim ca-i multa viata Si in noi, si-n cei ce vin. Blestemati pieri-vor regii Cari s-abat din drumul drept Ne-ati adus stricarea legii Si ne stati cu mana-n piept. O, si-n loc s-aveti rusine, Va mandriti cu ce-ati adus: Dar puterea, stiti voi bine, Nu vi-a dat-o Cel-de-sus, Nici Eternul Domn! Vi-e data De-un vremelnic din Infern! Deci vi-e binecuvantata Si la voi va fi-n etern! Lumile-au vazut mirate Cat de mult iubirati voi Suierul de bici ce bate Far de mila oameni goi! Dar si pentru noi ramane Timp ah, cine poate sti! Suierul acesta maine Cant al lui Tirteu va fi! Iar din lantul ce-azi ne strange Pot sa iasa spazi, si pot Spazile sa vada sange, Nu de-al nostru insa tot! Si sfarsitul tau veni-va Azi ori maine,-ori mai apoi! Si-o sa poti tu sta-mpotriva Poate-a celor mai vro doi, Dar mai tari prin razbunare Si prin ura lor turbati? O sa fii destul de tare, Tot potopul sa-l abati? Eu nu chem aceasta vreme, Dar tiranul brat al tau Face totul ca s-o cheme, Rau ingramadind pe rau.
Pentru libertate
Aceasta pagina a fost accesata de 2983 ori.
