Nunta in codru
de George Cosbuc
Ce mai chiu si chef prin ramuri Se-ncinsese-atunci ! Numai frati, si veri, si neamuri De-ar fi fost umpleau o tara! Dar asa, ca s-adunara Si straini din lunci ! De ma-ntrebi, eu nu stiu bine, Altii poate stiu - Ce sa-ntrebi calici ca mine ! Stiu ca lumea dintr-o data, S-a trezit ca-i adunata Si c-o duce-n chiu. Ca-ntr-o zi, purtand in mana Un colac s-un bat, Prepelita cea batrana S-a pornit si-n deal si-n vale, Si chema-ntalnind pe cale Lumea la ospat. - “Ce-i tu, soro?” - “Ce sa fie? Nunta mare-n crang ! N-ai vazut tu veselie De cand esti si porti un nume. Si-am plecat trimeasa-n lume, Oaspetii sa-i strang.” - “Dar pe mire cum il cheama, Cine-i el si-al cui?” - “N-auzisi de sturz, bag sama ! Pana si-mparatul stie.” - “Si-i bogat?” - “Ce-i pe campie, Tot ce vezi, i-al lui ! Iar mireasa ! Din cosita Numai flori ii cad. Mierla e. Si e pestrita, Si gatita ca o cruce: Cizme galbene si-aduce Tot din Tarigrad.” - “Ei, atunci sa stii, vecino, C-am sa viu si eu.” - “Pai, de buna seama, vino !” Tot asa, cu voie buna, Prepelita-n sarg aduna Pe nuntasi mereu. Si s-a strans din zare nalta Neamu-ntraripat, Si din crang, si de la balta, Si din sesuri, de prin grane; Ba si vrabii mai batrane, Musafiri din sat. Pana-n noapte tot venira Si prin crengi au mas. Iar in zori se rascolira, Si-n gorun aveau altarul - Ia-nchinati-mi cu paharul, Sa-mi mai vie glas. Ma-ntrebati de nun? Ei, nunul, Soare-ntr-adevar: Dumnealui, ma rog, paunul ! Nuna mare-a fost gaita, Stete-acasa paunita, Ca-i murise-un var. - “Pop-aveau?” Tu, maica sfanta ! Stai sa mai vorbesti? Stii pe ciocarlan cum canta? Dumnezeu sa-i tie firea ! A-nvatat trei veri Psaltirea La vladici sarbesti. Drusce-aveau o cotofana Si-un carstei baltat. Pitpalacul, nene,-n strana ! Iar cadelnita de aur O tinea jupanul graur Dascalu-nvatat. Dar sa vezi ! La socru mare Zgomote din zori: Pitigoiu-ntr-una sare, Steag pe casa soimul suie. Gheunoaia bate cuie Ca s-anine flori. Iar prin cuhnii sfat si vorba, Asta s-o vedeti ! Prepelita face ciorba, Presurile fac friptura, Vin sticletii si le-o fura, Dracii de sticleti! Soimii repezi scot in gheare Carnea din caldari, Corbul cel cu ciocul tare Dumicata-n blide-o lasa, Cintitoii duc la masa Randul de mancari. Si, cu sort de jupaneasa, Randunele vin Si deretica prin casa, Iar pe mese-astern prosoape Si dau lavitele-aproape, Cane-aduc cu vin. Dar te miri tu, prin pahare Cine le turna? Cucul sur, ca-i mester mare La urat si-nchinaciune, E proroc si-ti stie spune Tot ce-o fi si-o da. Canta-n cobza-acum buhaiul Cel cu gatul stramb, Mierla suiera cu naiul, Cu cimpoiul canta cioara, Pitulicea cu vioara, Bufnita c-un dramb. Codobaturi iuti ca focul, Tot batand din cozi, Maturara-n clipa locul Si facur-o batatura, Si ce hora mai facura Ca la voievozi ! Jucau sarba porumbeii, Ca e jocul lor, Si-au luat la joc carsteii Pe-o ratusca vai de mine ! - Graurul juca pe vine, Barza-ntr-un picior. Numai cioara cu cimpoiul, Tot izbind cu el, Se batea cu pitigoiul, Iar sitarul dup-o usa Se certa c-o gainusa Pentr-un gandacel. Vin de-ar fi, ca cearta vine, Astfel cum s-o zici? Sa te superi tu, crestine, Pentru dintii scosi din gura? Pentr-un ghiont si-o-mbrancitura Cheful sa ti-l strici? Si tipau de-a valma-n ramuri, Miile de guri ! N-alegeai, straini si neamuri, Si pe plac canta tot insul - Clocotea de chiu cuprinsul Veselei paduri. - “Tu erai?” Ma-ntrebi ca prostul ! Vorba din batrani: Eu la chef ca-n marte postul. Vinu-l beam din coji de-aluna Si-azvarleam, de voie-buna, Cu caciula-n cani. Ba, si-n ciur le-adusei apa, Ca sa fiu in rost, Lemne le-am taiat cu sapa - Si, sarind pe-o buturuga, Am venit la voi in fuga, Sa va spun ce-a fost !
Nunta in codru
Aceasta pagina a fost accesata de 3216 ori.
