La sanul mamei
de George Cosbuc
A mea inima-i izvorul
Cel ce viata-ti dete.
Nesecat sa-ti potoleasca
Nesfarsita sete.
Sangele-mi e roua care
Floarea mi-o stropeste
Ca sa nalte-ncet capsorul
Pana-mi infloreste.
Cauta mana-ti hranitorul
San ca sa-l desmierde;
Si din ochi, de fericita,
Mama-ta te pierde.
Si suspini si sugi cu zambet
Si-ai tai ochi intreaba -
Nu esti bun, s-o stii, pe lume
Bun de nici o treaba!
Nici nu te iubesc! Ei, Doamne,
Tu zambesti, strengare,
Cand zambesti, e parca faptul
Zilei ce rasare.
Iar gropitele-n obrajii
Albi si ca de spume,
Nu sant flori asa frumoase
Nicaieri pe lume!
Cand iti gangureste glasul
Vorbe sa framante,
Harfa nu-i, nici glas de inger
Mai frumos sa cante.
A mea inima-i izvorul
Dulcei vieti din tine;
Tu-mi esti Dumnezeu, iar asta
O-ntelegi tu bine!
(1906)
La sanul mamei
Aceasta pagina a fost accesata de 2854 ori.
