La moara
de George Cosbuc
Veselia de la moara
A pierit de la un loc;
Rasetul de-odinioara
N-a fost, Doamne, cu noroc!
Morarita astazi plange
Si morarul e tacut
Au avut odor de fata
Dar odorul e pierdut.
Numai roata morii stie
Toata taina, lucru-ntreg.
Si ea spune, spune toate,
Dar parintii nu-nteleg.
(Vatra, 1894)
La moara
Aceasta pagina a fost accesata de 3555 ori.
