Balada
de George Cosbuc
Sunt eu de vina, mama,
Sunt eu de vin-acum ?
El m-a-ntalnit odata
in zori de zi pe drum ;
Glumind m-a strans de mana,
si ce-i daca m-a strans ?
Sunt eu copila mica,
Sa-mi fac din gluma plans ?
Era sa-l las, maicuta,
Cu gluma si sa tac,
Era sa tip obraznic,
Ori ce era sa fac ?
si tot pe mine, biata,
si vina, si ponos !
Eram chemati la nunta
si n-aveam brau frumos,
Ca n-ai voit sa-mi cumperi,
Dar el mi-a cumparat.
si ce-i un brau ? si-n urma,
Eu nici nu l-am rugat.
Era sa merg la nunta
Ca cei din neam sarac,
Sa fiu de ras in lume ?
Ori ce era sa fac ?
De ce-mi arunci tu vina,
Tot vina cu pacat ?
El m-a oprit in cale
Pe lunci si m-a-ntrebat :
Pe unde-i bietul tata ?
si-i vesel, sanatos ?
si m-a-ntrebat de tine,
Asa de prietenos.
De bine cand ma-ntreaba,
Eu cum era sa tac ?
Sa-l las in drum cu vorba,
Ori ce era sa fac ?
si-acum intreaga vina
Pe mine tu o pui !
El m-a-ntalnit pe punte
si stii tu felul lui :
M-a strans de peste brate
Sa nu le pot misca,
si nu-mi lasa rasuflet,
Asa ma saruta.
Te zbati, dar tu esti slaba,
si puntea toata sloi :
Cadeam, fereste doamne,
Sub gheata amandoi !
si-acum, tot eu, sarmana,
Cu vina m-am ales !
Ca nu-ti venise vaca
si-n cale-i m-ai trimes.
El, iata-mi-l ca vine
Sa-mi fie sot in crang ;
Era-ntuneric bezna,
si nu vedea ca plang.
si-apoi... sa-mi spui pe suflet :
Era sa las pe plac
La lupi in codri vaca,
Ori ce era sa fac ?
Balada
Aceasta pagina a fost accesata de 4284 ori.
